Infracțiunea de spălare de bani

Money Laundering, Concept

Ce este spălarea de bani?

Spălarea de bani are ca obiect profiturile obținute prin săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală, intenția fiind de a masca și ascunde natura și originea adevărată a acestora. Ea se poate realiza prin șapte modalități alternative: schimbarea, transferul, ascunderea, disimularea, dobândirea, deţinerea sau folosirea. Aceasta se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 10 ani, iar tentativa este incriminată.

Infracțiunea de spălare de bani are un caracter corelativ deoarece ea poate exista doar prin comiterea anterioară a unei infracțiuni din care să provină bunul supus unei operațiuni de “spălare” (infracțiune premisă/ predicat/ principală). În ciuda acestui fapt, autorul infracțiunii de spălare nu trebuie să cunoască natura exactă, locul, circumstanțele temporale, identitatea victimei sau a autorului infracțiunii principale, ci este suficient să aibă convingerea că bunul a fost obținut prin săvârșirea unei infracțiuni în momentul operațiunii de spălare a banilor.

Cu privire la persoanele juridice, acestea răspund penal doar dacă infracțiunea de spălare de bani se săvârșește în realizarea obiectului său de activitate sau în interesul acesteia.

În acest caz, răspunderea poate fi antrenată de orice persoană fizică care acționează în numele societății, învestită în mod legal sau convențional cu dreptul de reprezentare. Răspunderea penală specifică persoanei fizice care a adus o contribuție la comiterea infracțiunii nu este înlăturată. De remarcat este Decizia nr. 156/2018 prin care Curtea Constituțională a constatat că, persoanele juridice au o răspundere penală generală și aceasta poate fi îndeplinită prin orice acțiune a acesteia în care putem regăsi un element subiectiv tipic, altul decât cel al persoanei fizice care realizează efectiv actul material.

Evidențiem elementul material reprezentat de acțiunea de schimbare de bunuri. Acest lucru implică transformarea unei valori sau a unui obiect într-o altă valoare sau un alt obiect (de exemplu, schimbarea detaliilor, precum numărul de șasiu etc. ale unor mașini furate cu cele ale unor mașini cumpărate în mod legal).